Pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra comerțului internațional. Conform datelor Organizației Mondiale a Comerțului, volumul comerțului global de mărfuri a scăzut cu 5,3% în 2020 comparativ cu anul precedent. Restricțiile de călătorie și închiderea temporară a frontierelor au perturbat lanțurile de aprovizionare, cauzând întârzieri în livrări și creșteri ale costurilor de transport.
În același timp, pandemia a accelerat digitalizarea comerțului. Conform unui raport al UNCTAD, ponderea comerțului electronic în vânzările cu amănuntul la nivel global a crescut de la 14% în 2019 la 17% în 2020. Sectoarele precum tehnologia informației, serviciile de streaming și livrările la domiciliu au înregistrat creșteri semnificative.
Criza a evidențiat și vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare globale. Multe companii au început să reevalueze strategiile de aprovizionare, punând accent pe diversificarea furnizorilor și relocarea producției mai aproape de piețele de desfacere. Conform unui sondaj McKinsey, 93% dintre liderii de afaceri planificau să crească reziliența lanțurilor de aprovizionare după pandemie.
În concluzie, pandemia a accelerat tendințe existente în comerțul internațional, precum digitalizarea, și a determinat o regândire a strategiilor globale de aprovizionare și producție.
Rezumat
- Impactul asupra comerțului internațional: Brexitul poate duce la creșterea birocrației și costurilor pentru companiile care fac afaceri cu Marea Britanie.
- Instabilitatea piețelor financiare: Anunțul Brexitului a dus la fluctuații puternice pe piețele financiare, ceea ce poate afecta investitorii și economia globală.
- Reducerea investițiilor străine directe: Brexitul poate descuraja investitorii străini să își îndrepte atenția către Marea Britanie, ceea ce ar putea duce la scăderea investițiilor străine directe.
- Creșterea prețurilor la materiile prime: Brexitul poate duce la creșterea prețurilor la materiile prime din cauza incertitudinii și a schimbărilor în relațiile comerciale.
- Scăderea cererii de bunuri și servicii: Incertitudinea legată de Brexit poate duce la o scădere a cererii de bunuri și servicii, ceea ce ar putea afecta producătorii și furnizorii.
Instabilitatea piețelor financiare
Impactul asupra investitorilor și piețelor emergente
Investitorii au fost afectați de incertitudinea economică și de riscul de credit, ceea ce a dus la o retragere a capitalului din piețele emergente și la o creștere a costurilor de finanțare pentru companii.
Răspunsul guvernelor și al băncilor centrale
Guvernele au fost nevoite să implementeze măsuri de stimulare economică și să acorde sprijin financiar pentru sectoarele afectate, ceea ce a dus la o creștere a cheltuielilor publice și la o presiune suplimentară asupra deficitelor bugetare. În același timp, băncile centrale au fost nevoite să intervină pentru a menține stabilitatea financiară, prin reducerea ratelor dobânzilor și prin implementarea unor programe de relaxare cantitativă.
Consecințele pentru economie și finanțe
În plus, pandemia a determinat o creștere a datoriilor guvernamentale și o presiune suplimentară asupra sistemelor financiare.
Reducerea investițiilor străine directe
Pandemia de COVID-19 a determinat o reducere semnificativă a investițiilor străine directe (ISD), pe fondul incertitudinii economice și a riscurilor asociate. Companiile multinaționale au fost afectate de perturbările în lanțurile de aprovizionare și de scăderea cererii globale, ceea ce le-a determinat să își reevalueze strategiile de investiții și să își amâne planurile de extindere. În același timp, pandemia a generat o creștere a protecționismului și a măsurilor de reglementare, ceea ce a redus apetitul investitorilor străini pentru anumite piețe.
De asemenea, incertitudinea legată de evoluția pandemiei și de măsurile de gestionare a acesteia a determinat o creștere a riscului politic și economic asociat cu investițiile străine directe. Pe termen lung, pandemia ar putea determina o reevaluare a strategiilor de investiții ale companiilor multinaționale, cu accent pe diversificarea riscurilor și pe identificarea oportunităților în sectoarele reziliente la crize. De asemenea, guvernele vor trebui să implementeze politici care să faciliteze atragerea investițiilor străine directe și să sprijine redresarea economică.
Creșterea prețurilor la materiile prime
Pandemia de COVID-19 a generat perturbări semnificative în lanțurile de aprovizionare globale, determinând o creștere a prețurilor la materiile prime și la produsele agricole. În primul rând, restricțiile impuse asupra transportului și comerțului internațional au dus la întârzieri în livrările de materii prime, ceea ce a generat o presiune suplimentară asupra prețurilor. În al doilea rând, pandemia a determinat o creștere a cererii pentru anumite materii prime, în special cele utilizate în producția de echipamente medicale și produse sanitare.
Această creștere a cererii a generat o presiune suplimentară asupra prețurilor și a stocurilor disponibile pe piață. Pe termen lung, pandemia ar putea determina o reevaluare a strategiilor de gestionare a lanțurilor de aprovizionare și o diversificare a surselor de materii prime. De asemenea, guvernele vor trebui să implementeze politici care să faciliteze accesul la materii prime critice și să sprijine producția internă în sectoarele strategice.
Scăderea cererii de bunuri și servicii
Pandemia de COVID-19 a generat o scădere semnificativă a cererii globale pentru bunuri și servicii, determinând o contracție semnificativă a activității economice. În primul rând, măsurile de distanțare socială și restricțiile impuse asupra activităților comerciale au determinat o scădere semnificativă a consumului și o reducere a cheltuielilor gospodăriilor. În al doilea rând, pandemia a generat o incertitudine semnificativă asupra perspectivei economice, ceea ce a determinat o amânare a deciziilor de consum și investiție.
Companiile au fost afectate de scăderea cererii pentru produsele și serviciile lor, ceea ce le-a determinat să își reducă producția și să își ajusteze planurile de afaceri. Pe termen lung, pandemia ar putea determina schimbări semnificative în comportamentul consumatorilor și în modelele de consum. De asemenea, guvernele vor trebui să implementeze politici care să stimuleze cererea internă și să sprijine redresarea economică.
Impactul asupra monedelor și schimburilor valutare
Impactul asupra investitorilor și monedelor naționale
Incertitudinea economică și riscul asociat cu evoluția pandemiei au determinat investitorii să se orienteze către active considerate mai sigure, ceea ce a generat presiuni suplimentare asupra unor monede naționale.
Presiuni asupra rezervelor valutare și sistemelor financiare
În același timp, pandemia a generat presiuni suplimentare asupra rezervelor valutare ale țărilor emergente și în curs de dezvoltare, ceea ce le-a determinat să apeleze la intervenții pe piețele valutare pentru a menține stabilitatea monetară. De asemenea, pandemia a generat presiuni suplimentare asupra sistemelor financiare globale, ceea ce le-a determinat băncile centrale să intervină pentru a menține lichiditatea și stabilitatea financiară.
Consecințe pe termen lung și necesitatea unor politici de stabilitate
Pe termen lung, pandemia ar putea determina o reevaluare a politicii monetare și schimbarea strategiilor de gestionare a riscului valutar. De asemenea, guvernele vor trebui să implementeze politici care să sprijine stabilitatea monetară și să reducă volatilitatea pe piețele valutare.
Creșterea costurilor de securitate și asigurare
Pandemia de COVID-19 a generat presiuni suplimentare asupra costurilor de securitate și asigurare pentru companii și guverne. În primul rând, pandemia a generat riscuri suplimentare legate de securitatea sanitară și siguranța angajaților, ceea ce le-a determinat companiile să investească în echipamente de protecție și măsuri suplimentare de securitate. În al doilea rând, pandemia a generat presiuni suplimentare asupra costurilor de asigurare pentru companii din sectoarele afectate, cum ar fi turismul, transporturile sau industria ospitalităț Companiile au fost nevoite să plătească prime mai mari pentru polițele de asigurare împotriva riscurilor asociate cu pandemia, ceea ce le-a afectat profitabilitatea și planurile de afaceri.
Pe termen lung, pandemia ar putea determina o reevaluare a strategiilor de gestionare a riscurilor și o creștere a atenției acordate securității sanitare și siguranței angajaților. De asemenea, guvernele vor trebui să implementeze politici care să sprijine companiile afectate și să faciliteze accesul la asigurările necesare pentru gestionarea riscurilor asociate cu pandemia.
Un alt articol relevant pentru impactul conflictelor internaționale asupra economiei globale este „Navigând cu încredere prin lumea creditelor: Elitium Expert Credit”. Acest articol discută despre modul în care instabilitatea politică și conflictele internaționale pot afecta piețele financiare și accesul la credit pentru companii și persoane fizice. Pentru a citi mai multe, accesați aici.
FAQs
Cum afectează conflictele internaționale economia globală?
Conflictele internaționale pot afecta economia globală în mai multe moduri, inclusiv prin perturbarea comerțului internațional, creșterea prețurilor la energie și materii prime, scăderea investițiilor străine și creșterea riscului geopolitic. Aceste efecte pot avea consecințe semnificative asupra piețelor financiare și economiilor naționale.
