Testul Babeș-Papanicolau este o analiză a celulelor recoltate de la nivelul colului uterin, care poate arăta modificări apărute înainte să se transforme în cancer, iar testul HPV caută virusul papiloma uman, principalul factor asociat cu aceste modificări. Cele două teste se completează și se folosesc în depistarea timpurie a cancerului de col uterin. Mai jos sunt răspunsurile la întrebările pe care pacientele le pun cel mai des la cabinet.
Ce este HPV și cât de răspândit este?
HPV, adică virusul papiloma uman, este o familie de virusuri cu zeci de tipuri. Se transmite în principal prin contact sexual și este foarte răspândit: majoritatea persoanelor active sexual îl întâlnesc la un moment dat în viață. De cele mai multe ori, sistemul imunitar îl elimină fără ca persoana să afle vreodată. Unele tipuri sunt considerate de risc crescut, pentru că infecția persistentă cu ele poate duce în timp la modificări ale celulelor colului uterin; altele provoacă veruci genitale și nu au legătură cu cancerul de col. Prezența virusului nu înseamnă cancer și nu spune nimic despre fidelitate sau despre momentul în care a avut loc infectarea.
Ce arată testul Babeș-Papanicolau?
Medicul recoltează, cu o spatulă sau o periuță mică, celule de pe suprafața colului uterin, în timpul unui examen ginecologic. Probele ajung la laborator, unde sunt examinate la microscop pentru a depista modificări celulare. Rezultatul poate fi normal, cu modificări minore, cu modificări care cer investigații sau, rar, cu modificări severe. Testul poartă numele medicului român Aurel Babeș, care a descris metoda în paralel cu George Papanicolau. Procedura durează câteva minute și nu doare, deși poate fi neplăcută.
Ce arată testul HPV și cum se deosebește de Babeș-Papanicolau?
Testul HPV caută materialul genetic al virusului din celulele recoltate și poate indica dacă este vorba de tipuri cu risc crescut. Babeș-Papanicolau urmărește consecințele infecției asupra celulelor, în timp ce testul HPV caută cauza posibilă. În funcție de vârstă, de recomandările în vigoare și de ce este disponibil, medicul poate folosi unul dintre teste sau ambele, uneori la aceeași recoltare. Pentru o explicație amănunțită, găsești materialul despre screeningul de col uterin, testul Babeș-Papanicolau și HPV.
Cum mă pregătesc pentru recoltare?
- Programează-te, dacă poți, în afara menstruației, de preferință la câteva zile după ce s-a terminat.
- Evită raporturile sexuale, dușurile vaginale și produsele intravaginale (ovule, creme, spume) cu o zi sau două înainte, pentru că pot influența proba.
- Anunță medicul dacă ești însărcinată, dacă ai sângerări neobișnuite sau dacă iei tratamente locale.
- Spune când a fost ultimul test și ce rezultat a avut.
- Pune toate întrebările înainte de examinare, nu la final, când ești deja pregătită pentru ieșire.
Doare recoltarea?
La majoritatea femeilor, nu. Poți simți o presiune sau o ușoară înțepătură când se introduce speculul și se recoltează proba. Dacă ești tensionată, disconfortul crește; respiră lent și relaxează mușchii, iar dacă ai avut experiențe neplăcute sau dureri la examen, spune-o medicului. Poate folosi un specul mai mic sau poate încetini ritmul. După recoltare, poți avea o ușoară pierdere de sânge sau o pată de sânge, care dispare în scurt timp.
Ce înseamnă un rezultat anormal?
Un rezultat anormal nu înseamnă cancer. De cele mai multe ori, arată modificări ușoare ale celulelor, care dispar singure sau pot fi urmărite. Medicul poate recomanda repetarea testului după un interval, un test HPV suplimentar sau o colposcopie, adică o examinare cu o lupă specială a colului, în timpul căreia se pot recolta mici fragmente pentru analiză. Tratamentele pentru modificările care persistă sunt, în general, simple și eficiente când sunt aplicate la timp. Important este să nu ignori invitația la investigații suplimentare, pentru că fix depistarea în stadiu precoce face ca boala să poată fi prevenită.
Cât de des se repetă testele?
Intervalul depinde de vârstă, de tipul de test folosit, de rezultatele anterioare și de recomandările naționale. Femeile cu rezultate normale repetă testul la intervale de ani, în timp ce cele cu modificări sau cu sistem imunitar slăbit sunt urmărite mai des. Întreabă ginecologul care este calendarul tău și notează data următoare. În general, programul de screening se adresează femeilor într-un anumit interval de vârstă, iar după ce acesta se încheie, decizia de a continua se ia împreună cu medicul. Pentru toate temele de depistare timpurie, poți vedea secțiunea dedicată screeningului.
Vaccinul împotriva HPV mă scutește de test?
Nu. Vaccinul protejează împotriva celor mai frecvente tipuri de HPV cu risc crescut, dar nu acoperă toate tipurile, deci screeningul rămâne necesar și pentru femeile vaccinate. Vaccinarea este cel mai eficientă înainte de începerea vieții sexuale, dar întrebarea despre oportunitatea ei la alte vârste se pune medicului. Vaccinul nu tratează o infecție existentă. Împreună, vaccinarea și screeningul formează două straturi de protecție care se completează.
Ce pot face între controale?
Poți reduce riscul prin folosirea prezervativului, care scade, dar nu elimină transmiterea, prin renunțarea la fumat, care este legat de persistența infecției și de risc mai mare, și prin respectarea calendarului de screening. Este bine să discuți cu medicul orice sângerare după raport sexual, între menstruații sau după menopauză, dureri pelvine persistente sau secreții cu miros neobișnuit; nu înseamnă obligatoriu o boală gravă, dar cer evaluare. Dacă vrei să vezi mai multe subiecte de prevenție, MedicinaPress le grupează pe teme, de la controale la vaccinare.
Cum să abordezi subiectul fără jenă
Ginecologii vorbesc zilnic despre aceste teme și nu judecă. Dacă ți se pare incomod, începe prin a spune că ai emoții. Poți aduce o listă de întrebări scrisă, poți cere explicații în limbaj simplu și poți solicita ca rezultatele să-ți fie transmise în scris. O pacientă informată colaborează mai bine, iar un test făcut la timp, fără tensiune, este de multe ori tot ce separă o simplă supraveghere de o problemă care ar fi putut fi evitată.
